Ce inseamna sa intri in insolventa si cum o previi

Ce inseamna sa intri in insolventa si cu ce se deosebeste aceasta de faliment

Insolventa este una dintre situatiile pe care nici angajatul, nici angajatorul nu si-o doreste, deoarece ea apare atunci cand o societate nu isi mai poate plati datoriile. Aceasta nu trebuie confundata cu falimentul, deoarece nu inseamna acelasi lucru. De fapt, falimentul reprezinta ultima etapa a insolventei, in care o societate ajunge doar daca nu reuseste sa isi plateasca datoriile restante intr-o perioada de timp impusa de lege.

Care este legea insolventei

Care sunt principiile insolventei

Cum se deschide procedura de insolventa

Cum ii afecteaza pe angajati insolventa

Cum poate fi prevenita intrarea in insolventa

Care este legea insolventei

Procedura de insolventa poate fi generala sau simplificata. In timp ce procedura generala include reorganizarea judiciara - adica incercarea de redresare - cea simplificata inseamna ca debitorul intra direct in faliment, dar doar daca respecta anumite conditii.

Insolventa este reglementata legal prin legea nr.85/2014, care a fost ulterior completata si modificata prin ordonanta de urgenta nr. 88/2018.

Conform Articolului 5 din lege, insolventa este o stare a patrimoniului unui debitor caracterizata de insuficienta fondurilor financiare disponibile pentru a plati datoriile certe, lichide si exigibile.

Astfel, legea mentioneaza doua situatii:

• insolventa debitorului se prezuma: daca debitorul nu si-a platit datoria fata de creditor timp de 60 de zile dupa termenul scadent;
• insolventa este iminenta: daca se dovedeste ca debitorul nu va reusi sa plateasca la scadenta datoriile pe care le are, cu resursele banesti disponibile la data scadentei.

Astfel, de cele mai multe ori, insolventa este ceruta de creditori, cand isi dau seama ca nu isi pot recupera datoriile, dar poate fi ceruta si de debitor, cand acesta constata ca nu dispune de resursele necesare pentru a si le achita.

Articolul 3 din Legea 85 mentioneaza ca prevederile se aplica regiilor autonome si profesionistilor, definiti in Codul Civil ca fiind toti cei care exploateaza o intreprindere.

De asemenea, procedura insolventei prevazuta in Legea 85 nu se aplica:

• celor care au profesii liberale;
• celor pentru care se aplica dispozitii speciale in ceea ce priveste insolventa;
• institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar;
• institutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica ce fac parte din sistemul national de cercetare-dezvoltare.

Care sunt principiile insolventei

Legea prin care este reglementata insolventa cuprinde si se bazeaza pe 13 principii, care fac referire la:

• maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
• oferirea unei sanse debitorilor de a-și redresa afacerea;
• asigurarea, in mod obiectiv si partial, a unei proceduri eficiente, cu costuri minime;
• asigurarea unui tratament egal in cazul unor creditori de acelasi nivel;
• asigurarea unei proceduri transparente si previzibile;
• respectarea ordinii de prioritate a creantelor, prin aplicarea unor reguli clare si admiterea drepturilor existente ale creditorilor;
• limitarea riscului de credit si a riscului sistemic;
• asigurarea accesului la surse banesti in perioada de prevenire a insolventei si crearea unui regim potrivit pentru ocrotirea creantelor;
• aprobarea planului de reorganizare prin vot si acceptarea deciziei majoritatii; oferirea celorlalti creditori a unor plati mai mari sau egale cu cele pe care le-ar primi in faliment;
• favorizarea negocierii sau renegocierii amiabile a creantelor in desfasurarea procedurilor de preventie a insolventei;
• valorificarea eficienta a activelor in timp util;
• coordonarea procedurilor de insolventa pentru abordarea integrata a acestora, cand este vorba despre un grup de societati;
• administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si a celor de insolventa de catre practicieni specializati si controlarea desfasurarii acestora prin instanta de judecata.

Cum se deschide procedura de insolventa

Procedura de insolventa este aplicata doar de instante judecatoresti, judecator-sindic, administrator judiciar si lichidator judiciar si poate fi deschisa de:

• debitor;
• creditor;
• alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

Procedura la cererea debitorului

In cazul in care debitorul decide ca se afla in situatia in care nu isi mai poate plati datoriile, poate face o cerere catre un tribunal de a intra in insolventa, dar ea trebuie insotita si de mai multe acte care sa sustina solicitarea. Cateva dintre acestea sunt:

• ultima situatie financiara anuala a organizatiei;
• lista completa a bunurilor debitorului;
• lista cu numele si adresele creditorilor;
• o descriere a actiunilor pe care le are in vedere pentru redresare.

Cand debitorul alege varianta intrarii in insolventa, acesta se bucura de cateva avantaje, dar nu fara a intampina si cateva inconveniente.

Printre avantajele care vin odata cu acceptarea cererii de intrare in insolventa se numara:

• nu mai exista riscul executarii silite;
• sunt blocate anumite penalitati;
• debitorul insolvent are sansa de a se redresa, aplicand un plan de reorganizare impus de instanta sau acceptat de comun acord.

Cu toate acestea, debitorul care initiaza deschiderea procedurii de insolventa se va confrunta si cu cateva aspecte neplacute:

• va avea restrictii in a participa la anumite licitatii publice;
• nu va mai putea sa isi declare stare de insolventa timp de 5 ani;
• imaginea sa va avea de suferit.

In plus, planul de reorganizare nu poate depasi 3 ani, ceea ce inseamna ca debitorul are la dispozitie o perioada limitata de timp pentru a-si redobandi echilibrul financiar.

Procedura la cererea creditorului

Cel care se ocupa de cererea de intrare in insolventa a unei societati este judecatorul-sindic, care, in cel mult 48 de ore de la inregistrarea solicitarii facute de catre creditor, trebuie sa trimita debitorului o copie a acesteia.

Timp de 10 zile dupa ce debitorul a primit copia, acesta are dreptul sa conteste sau sa recunoasca starea de insolventa. In cazul in care el alege sa depuna constestatie, iar aceasta este ulterior respinsa, ii este inlaturat dreptul de a solicita reorganizare judiciara.

Cum ii afecteaza pe angajati insolventa

In situatia in care o societate intra in insolventa, drepturile salariale ale angajatilor nu ar trebui sa fie afectate. Daca institutia vrea sa incerce sa isi plateasca datoriile prin reducerea costurilor si prin concedierea colectiva, procesul trebuie sa aiba loc conform prevederilor legale din Codul Muncii.

Angajatorul trebuie sa aiba in vedere metodele prin care sa evite concedierile colective, iar numarul de persoane concediate sa fie cat mai mic. Daca, totusi, concedierile sunt inevitabile, societatea insolventa ar trebui sa atenueze consecintele asupra fostilor angajati prin adoptarea unor masuri sociale in favoarea acestora, precum oferirea de sprijin pentru recalificare sau pentru reconversie profesionala.

Drepturile angajatilor in caz de insolventa

Trebuie stiut, in primul rand, ca angajatii au dreptul de a cere inceperea procedurii de insolventa daca acestia nu isi primesc salariile pentru o perioada mai lunga de timp. In acest caz, ei adopta statutul de creditori.

In caz de insolventa, angajatii au dreptul de a-si alege un reprezentant care sa voteze pentru ei in cadrul intalnirii dintre creditori.

In ceea ce priveste salariile, angajatii vor dori sa si le recupereze, iar acest lucru se afla printre drepturile lor. Acestea sunt, insa, a treia creanta ca prioritate pe care debitorul trebuie sa o plateasca. De asemenea, angajatii pot face apel la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, care poate despagubi pana la trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat.

Cum poate fi prevenita intrarea in insolventa

Aceeasi lege care reglementeaza deschiderea procedurii de insolventa mentioneaza si procedurile de prevenire a insolventei - mandatul ad-hoc si concordatul preventiv - care pot fi deschise la cererea debitorului.

Mandatul ad-hoc

Mandatul ad-hoc are ca scop ajungerea la o intelegere intre debitor si unul sau mai multi dintre creditorii sai, salvarea debitorului si pastrarea locurilor de munca. Debitorul are optiunea de a trimite presedintelui tribunalului o cerere de desemnare a unui mandatar ad-hoc si, in termen de 90 de zile de la desemnarea acestuia, situatia debitorului trebuie sa se redreseze. Procedura are loc in camera de consiliu si este confidentiala pe tot parcursul desfasurarii ei.

Concordatul preventiv

Concordatul preventiv este un contract care se incheie intre debitorul aflat in incapacitatea de a-si plati datoriile si creditorii sai care detin minimum doua treimi din cuantumul creantelor pe care debitorul le accepta si le recunoaste. Prin acest contract, debitorul propune un plan pentru a-si redresa societatea si, in acelasi timp, pentru a acoperi creantele creditorilor.

Aceasta procedura de prevenire a insolventei nu poate fi aplicata in cazul debitorilor care:

• au mai beneficiat de un concordat preventiv in ultimii trei ani si care a esuat;
• se afla deja in faliment;
• sunt condamnati pentru fapte economice ilegale.

Intrarea in insolventa este un moment dificil si important pentru o societate, deoarece aceasta risca intrarea in faliment, caz in care societatea va fi dizolvata. De aceea, este foarte important ca un debitor sa fie constient de situatia financiara a organizatiei sale si sa sesizeze momentul in care datoriile devin prea mari pentru a le putea acoperi, pentru a putea evita agravarea situatiei.