Ce inseamna sa intri in insolventa si cum o previi
Data publicare articol:
Data revizuire articol:
Insolventa este una dintre situatiile pe care nici angajatul, nici angajatorul nu si-o doreste, deoarece ea apare atunci cand o societate nu isi mai poate plati datoriile. Aceasta nu trebuie confundata cu falimentul, deoarece nu inseamna acelasi lucru. De fapt, falimentul reprezinta ultima etapa a insolventei, in care o societate ajunge doar daca nu reuseste sa isi plateasca datoriile restante intr-o perioada de timp impusa de lege.
- Ce inseamna insolventa
- Care este legea insolventei
- Care sunt principiile insolventei
- Cum se deschide procedura de insolventa
- Ce este registru insolventa
- Ce inseamna insolventa pentru angajati
- Cat dureaza insolventa unei firme
- Cat costa insolventa unei firme
- Cand iese o firma din insolventa
- Cum poate fi prevenita intrarea in insolventa
- De ce sa alegi Sedona
Ce inseamna insolventa
Foarte pe scurt, insolventa este o situatie in care firma nu mai poate sa isi plateasca datoriile fata de angajati, parteneri de afaceri si creditori. Potrivit legislatiei in vigoare intrarea in insolventa are loc dupa ce au trecut 60 de zile de la scadenta platilor fata de creditori.
Procedura de insolventa vs procedura falimentului
Falimentul este diferit de insolventa. Desi o forma particulara a sa, falimentul se refera la actiunile de redresare care nu dau rezultate, atunci cand firma este in stadiu de insolventa. De asemenea, procedura falimentului poate fi declansata si atunci cand constatarea intrarii in insolventa a fost respinsa.
Intrarea in faliment reprezinta eliminarea firmei. In aceasta faza, singura optiune este lichidarea averii firmei pentru a putea stinge datoriile, dupa care radierea sa din Registrul Comertului.
Care este legea insolventei
Procedura de insolventa poate fi generala sau simplificata. In timp ce procedura generala include reorganizarea judiciara – adica incercarea de redresare –, cea simplificata inseamna ca debitorul intra direct in faliment, dar doar daca respecta anumite conditii.
Insolventa este reglementata legal prin legea nr.85/2014, care a fost ulterior completata si modificata prin ordonanta de urgenta nr. 88/2018.
Conform Articolului 5 din lege, insolventa este o stare a patrimoniului unui debitor caracterizata de insuficienta fondurilor financiare disponibile pentru a plati datoriile certe, lichide si exigibile.
Astfel, legea mentioneaza doua situatii:
- insolventa debitorului se prezuma: daca debitorul nu si-a platit datoria fata de creditor timp de 60 de zile dupa termenul scadent;
- insolventa este iminenta: daca se dovedeste ca debitorul nu va reusi sa plateasca la scadenta datoriile pe care le are, cu resursele banesti disponibile la data scadentei.
Astfel, de cele mai multe ori, insolventa este ceruta de creditori, cand isi dau seama ca nu isi pot recupera datoriile, dar poate fi ceruta si de debitor, cand acesta constata ca nu dispune de resursele necesare pentru a si le achita.
Articolul 3 din Legea 85 mentioneaza ca prevederile se aplica regiilor autonome si profesionistilor, definiti in Codul Civil ca fiind toti cei care exploateaza o intreprindere.
De asemenea, procedura insolventei prevazuta in Legea 85 nu se aplica:
- celor care au profesii liberale;
- celor pentru care se aplica dispozitii speciale in ceea ce priveste insolventa;
- institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar;
- institutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica ce fac parte din sistemul national de cercetare-dezvoltare.
Care sunt principiile insolventei
Legea prin care este reglementata insolventa cuprinde si se bazeaza pe 13 principii, care fac referire la:
- maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor (recuperare bani de la firma in insolventa);
- oferirea unei sanse debitorilor de a-si redresa afacerea;
- asigurarea, in mod obiectiv si partial, a unei proceduri eficiente, cu costuri minime;
- asigurarea unui tratament egal in cazul unor creditori de acelasi nivel;
- asigurarea unei proceduri transparente si previzibile;
- respectarea ordinii de prioritate a creantelor, prin aplicarea unor reguli clare si admiterea drepturilor existente ale creditorilor;
- limitarea riscului de credit si a riscului sistemic;
- asigurarea accesului la surse banesti in perioada de prevenire a insolventei si crearea unui regim potrivit pentru ocrotirea creantelor;
- aprobarea planului de reorganizare prin vot si acceptarea deciziei majoritatii; oferirea celorlalti creditori a unor plati mai mari sau egale cu cele pe care le-ar primi in faliment;
- favorizarea negocierii sau renegocierii amiabile a creantelor in desfasurarea procedurilor de preventie a insolventei;
- valorificarea eficienta a activelor in timp util;
- coordonarea procedurilor de insolventa pentru abordarea integrata a acestora, cand este vorba despre un grup de societati;
- administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si a celor de insolventa de catre practicieni specializati si controlarea desfasurarii acestora prin instanta de judecata.
👉 Redresarea afacerii este un pas important pentru a putea iesi din insolventa. Citeste si articolul Cum sa-ti pastrezi clientii, desi preturile au crescut.
Cum se deschide procedura de insolventa
Procedura de insolventa este aplicata doar de instante judecatoresti, judecator-sindic, administrator judiciar si lichidator judiciar si poate fi deschisa de:
- debitor;
- creditor;
- alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
Procedura la cererea debitorului
In cazul in care debitorul decide ca se afla in situatia in care nu isi mai poate plati datoriile, poate face o cerere catre un tribunal de a intra in insolventa, dar ea trebuie insotita si de mai multe acte care sa sustina solicitarea. Cateva dintre acestea sunt:
- ultima situatie financiara anuala a organizatiei;
- lista completa a bunurilor debitorului;
- lista cu numele si adresele creditorilor;
- o descriere a actiunilor pe care le are in vedere pentru redresare.
Cand debitorul alege varianta intrarii in insolventa, acesta se bucura de cateva avantaje, dar nu fara a intampina si cateva inconveniente.
Printre avantajele care vin odata cu acceptarea cererii de intrare in insolventa se numara:
- nu mai exista riscul executarii silite;
- sunt blocate anumite penalitati;
- debitorul insolvent are sansa de a se redresa, aplicand un plan de reorganizare impus de instanta sau acceptat de comun acord.
Cu toate acestea, debitorul care initiaza deschiderea procedurii de insolventa se va confrunta si cu cateva aspecte neplacute:
- va avea restrictii in a participa la anumite licitatii publice;
- nu va mai putea sa isi declare stare de insolventa timp de 5 ani;
- imaginea sa va avea de suferit.
In plus, planul de reorganizare nu poate depasi 3 ani, ceea ce inseamna ca debitorul are la dispozitie o perioada limitata de timp pentru a-si redobandi echilibrul financiar.
Procedura la cererea creditorului
Cel care se ocupa de cererea de intrare in insolventa a unei societati este judecatorul-sindic care, in cel mult 48 de ore de la inregistrarea solicitarii facute de catre creditor, trebuie sa trimita debitorului o copie a acesteia. Timp de 10 zile dupa ce debitorul a primit copia, acesta are dreptul sa conteste sau sa recunoasca starea de insolventa. In cazul in care el alege sa depuna contestatie, iar aceasta este ulterior respinsa, ii este inlaturat dreptul de a solicita reorganizare judiciara.
Ce este registru insolventa
Registrul insolventa si de faliment este un site care stocheaza informatiile privind insolventa. Poti accesa registrul insolventa pe platforma UE e-Justice (e-justice.europa.eu). Proiectul a fost dezvoltat printr-un parteneriat realizat de Comisia Europeana cu sapte state europene: Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Romania, Slovenia si Tarile de Jos.
Se doreste ca prin acest serviciu persoanele fizice, oamenii de afaceri, investitorii si creditorii sa consulte si sa verifice situatia partenerilor de afaceri, actuali si potentiali.
Ce inseamna insolventa pentru angajati
In situatia in care o societate intra in insolventa, drepturile salariale ale angajatilor nu ar trebui sa fie afectate. Daca institutia vrea sa incerce sa isi plateasca datoriile prin reducerea costurilor si prin concedierea colectiva, procesul trebuie sa aiba loc conform prevederilor legale din Codul Muncii.
Angajatorul trebuie sa aiba in vedere metodele prin care sa evite concedierile colective, iar numarul de persoane concediate sa fie cat mai mic. Daca, totusi, concedierile sunt inevitabile, societatea insolventa ar trebui sa atenueze consecintele asupra fostilor angajati prin adoptarea unor masuri sociale in favoarea acestora, precum oferirea de sprijin pentru recalificare sau pentru reconversie profesionala.
Drepturile angajatilor in caz de insolventa
Trebuie stiut, in primul rand, ca angajatii au dreptul de a cere inceperea procedurii de insolventa daca acestia nu isi primesc salariile pentru o perioada mai lunga de timp. In acest caz, ei adopta statutul de creditori.
In caz de insolventa, angajatii au dreptul de a-si alege un reprezentant care sa voteze pentru ei in cadrul intalnirii dintre creditori.
In ceea ce priveste salariile, angajatii vor dori sa si le recupereze, iar acest lucru se afla printre drepturile lor. Acestea sunt, insa, a treia creanta ca prioritate pe care debitorul trebuie sa o plateasca. De asemenea, angajatii pot face apel la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, care poate despagubi pana la trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat.
Cat dureaza insolventa unei firme
Odata instalata insolventa, debitorul trebuie sa solicite deschiderea procedurii, altfel risca raspundere civila sau chiar penala.
Potrivit Legii nr. 85/2014 actualizata, judecatorul poate stabili ca o parte sau intregul pasiv sa fie suportat de organele de conducere sau supraveghere. Mai mult, Codul Penal stabileste ca daca durata insolventei depaseste sase luni de zile, exista riscul de pedeapsa cu inchisoare de la trei luni la un an sau amenda.
Cat costa insolventa unei firme
Procedura de insolventa are un cost diferit in functie de activitatea firmei. De exemplu, costul administratorului judiciar este de 4-8% din valoarea sumelor care urmeaza a fi distribuite. Costul cu evaluarea, cu specialisti in contabilitate, audit etc. costa aproximativ 2% din valoarea bunurilor. In ciuda sumelor destul de mari, beneficiile intrarii in insolventa depasesc costurile sale.
👉 Vrei sa afli mai multe despre contabilitate? Citeste si Contabilitatea Primara: Ce este, Cursuri, Legislatie, Programe.
Cand iese o firma din insolventa
Din punct de vedere legal, o firma are dreptul de a iesi din insolventa in maximum patru ani de la declararea sa. Pentru a putea iesi din insolventa, firma trebuie sa isi plateasca datoriile pe care s-a angajat sa le achite in planul de reorganizare.
In etapa de reorganizare, firma trebuie sa faca tot posibilul pentru a evita sa acumuleze datorii si sa isi gestioneze bine resursele. Cu alte cuvinte, trebuie sa ia masuri pentru ca resursele sa ii ajunga pentru a-si continua activitatea si a obtine noi venituri.
Odata ce ai noi vanzari, poti plati esalonat parte a datoriilor vechi. Doar atunci cand firma a platit toate datoriile se declara succesul planului de reorganizare, iar judecatorul stabileste iesirea din insolventa. Companiile care depasesc termenul de patru ani pentru a-si plati datoriile intra in faliment.
👉 Doresti sa obtii noi venituri pentru a putea sa iti platesti din datorii? Descopera 10 idei de crestere a vanzarilor!
Cum poate fi prevenita intrarea in insolventa
Aceeasi lege care reglementeaza deschiderea procedurii de insolventa mentioneaza si procedurile de prevenire a insolventei – mandatul ad-hoc si concordatul preventiv – care pot fi deschise la cererea debitorului.
Mandatul ad-hoc
Mandatul ad-hoc are ca scop ajungerea la o intelegere intre debitor si unul sau mai multi dintre creditorii sai, salvarea debitorului si pastrarea locurilor de munca. Debitorul are optiunea de a trimite presedintelui tribunalului o cerere de desemnare a unui mandatar ad-hoc si, in termen de 90 de zile de la desemnarea acestuia, situatia debitorului trebuie sa se redreseze. Procedura are loc in camera de consiliu si este confidentiala pe tot parcursul desfasurarii ei.
Concordatul preventiv
Concordatul preventiv este un contract care se incheie intre debitorul aflat in incapacitatea de a-si plati datoriile si creditorii sai care detin minimum doua treimi din cuantumul creantelor pe care debitorul le accepta si le recunoaste. Prin acest contract, debitorul propune un plan pentru a-si redresa societatea si, in acelasi timp, pentru a acoperi creantele creditorilor.
Aceasta procedura de prevenire a insolventei nu poate fi aplicata in cazul debitorilor care:
- au mai beneficiat de un concordat preventiv in ultimii trei ani si care a esuat;
- se afla deja in faliment;
- sunt condamnati pentru fapte economice ilegale.
De ce sa alegi Sedona
Iata cateva dintre valorile noastre la Sedona, prietenii tai in aparatura fiscala:
- Sustinem antreprenorii locali – pornita ca o afacere de familie, Sedona este un partener de incredere pentru mii de afaceri din Romania care au crescut de-a lungul timpului alaturi de noi. Fie ca se afla la inceput de drum sau sunt firme cu traditie, Sedona ofera servicii si produse variate si ofera raspunsuri la provocarile din domeniul de business. Sedona este alaturi de antreprenorii locali si crede cu tarie ca acestia reprezinta cheia dezvoltarii Romaniei;
- Respectam clientii si angajatii – Sedona lucreaza pentru a construi parteneriate solide bazate pe respect, sinceritate, integritate si incredere. Angajatii Sedona ofera suportul necesar pentru a stabili o relatie sanatoasa intre locul de munca si viata de familie. Sedona este implicata activ in construirea de comunitati;
- Oferim produse si servicii de calitate – in portofoliul nostru se afla o gama larga de produse, de la case de marcat la imprimate fiscale, sisteme POS all-in-one, masini de numarat si verificat bancnote, programe software, aplicatii mobile si multe altele.
Intrarea in insolventa este un moment dificil si important pentru o societate, deoarece aceasta risca intrarea in faliment, caz in care societatea va fi dizolvata. De aceea, este foarte important ca un debitor sa fie constient de situatia financiara a organizatiei sale si sa sesizeze momentul in care datoriile devin prea mari pentru a le putea acoperi, pentru a putea evita agravarea situatiei.
Sursa foto: Shutterstock
